Mesajul moral-creştin al lecţiei

Să îl sărbătorim pe Isus Mântuitorul

Reflecţii teologice

Isus se naşte în Bethlehem, aşa cum a vestit profetul Micha (Micha 5,1) (Lc 2,1-7). Evanghelistul Luca împleteşte mesajul mântuirii cu istoria lumii. Conducătorul imperiului roman a organizat un recensământ. Fiecare locuitor şi cetăţean trebuia să meargă la locul său natal. Astfel ajung Iosif cu Maria în Bethleem. Povestea naşterii este prelucrată în mod festiv. Ziua naşterii a sosit în acelaşi timp cu sosirea celor doi în oraş. Despre naştere se spune pe scurt: „şi ea născu fiul ei, pe cel dântăi-născut” (Lc 2,7). Maria a avut parte de o naştere normală, pământească. Isus primeşte toate drepturile unui întâi-născut (Lc 2,23). El este cel care realizează o promisiune. El, cel care acum este atât de mic, neajutorat, aşezat în paie, între animale. Căci pentru El nu s-a găsit alt loc. Îngerii vin şi aduc mesajul cerului despre rolul şi misiunea acestui Prunc (Lc 2,8-14). Păstorii erau oameni neluaţi în seamă, erau doar paznici. Dar ce rol însemnat au paznicii! Ei sunt cei care stau cu ochii şi urechile deschise şi la fiecare oră sunt pregătiţi. La început se sperie de strălucirea îngerilor (Lc 2,9). Însă îngerii au venit să vestească bucurie şi lumină. Păstorii sunt primii care primesc acest mesaj. Cântecele îngerilor se încheie cu laude aduse noului Mesia. El este noul rege, profet şi Mântuitor, cel care împacă şi uneşte cerul şi pământul. Promisiunea lui Dumnezeu nu se rezumă doar la cuvânt, ci ea ia formă, se conturează, prinde viaţă. Prin naşterea lui Isus, însuşi Dumnezeu se revelează lumii. Isus este purtătorul speranţei, El este strălucirea luminii dumnezeieşti (Evrei 1,3). El vesteşte domnia cerului, El o aduce şi o întregeşte. În Isus ni se arată iubirea lui Dumnezeu (Ioan 3,16). Prin Evanghelia de Crăciun, oamenii primesc o nouă viaţă, o întoarcere spre mai bine. Copilul este Mântuitorul: Isus („Jahwe mântuieşte”). Centrul vieţii creştine este Isus Cristos Domnul (Filipeni 2,11).

Reflecţii de pedagogie religioasă

Alături de Paşte şi Rusalii, Crăciunul este una dintre marile sărbători ale calendarului liturgic. Prin Sfintele Liturghii, prin adoraţii, prin cântece şi texte, prin joc se încearcă a repeta vechiul mesaj şi a-l adapta nevoilor lumii moderne. Copilul din iesle, îngerii care cântă, păstorii de pe câmp şi cei trei magi de la Răsărit fascinează încă şi astăzi o lume întreagă. Nu există om, care prin locurile noastre, ar putea spune că nu ştie ce este Crăciunul. Primele semne le recunoaştem deja la împodobirea magazinelor şi în iluminarea festivă a străzilor. Din păcate, Crăciunul a devenit o sărbătoare cu un profund aspect comercial. Chiar şi în familii se observă acest lucru. Se coc prăjituri, se cumpără băuturi, se plănuiesc mâncăruri festive. Copii nu pot să nu observe această agitaţie. Pentru ei Crăciunul este deja mai mult o sărbătoare a cadourilor, decât o sărbătoare a iubirii. Mulţi părinţi au uitat de vechea însemnătate a acestei zile. De aceea orele de religie sunt ultimul bastion, în care copii pot (re)trăi momentele magice ale mesajului de Crăciun. În centrul atenţiei este un mic copil. Cu acesta ei se pot identifica foarte uşor. De acest copil sunt legate lucruri foarte importante. Şi copii pot duce sarcini grele în gânduri şi în fapte. Asemenea lucruri trebuie sărbătorite. Crăciunul, un nou început trebui petrecut festiv. Nu este vorba de capacităţile cognitive, ci de cele emoţionale ale copiilor, de deschiderea inimilor pentru acest mesaj al vieţii. Astfel acesta, prin copii, poate ajunge mai departe, la părinţi, la bunici, la prieteni, la vecini, în întreaga lume.

Reflecţii metodice

Prin introducerea cu un sunet, copii se adună în mijlocul sălii, se liniştesc şi ei pot da sunetul mai departe. Prin povestire, copii află despre naşterea unui copil ales (profesorul arată şi imagini referitoare la acţiune). Prin pregătirea ieslei, copii participă activ la povestire şi se identifica mai uşor cu aceasta, în jurul ieslei se pot aşeza lumânări.

Obiective formativ-educative

Copii să înveţe conţinutul Evangheliei din Ajunul Crăciunului.

Copii să înveţe un cântec de Crăciun.

Copii să pregătescă în mod simbolic ieslea pentru Isus şi să se gândescă cum pot ei să facă loc în inima lor pentr Isus.

Cursul orei

Etapele lecţiei	Conţinutul lecţiei (Activitatea profesorului / Activitatea elevilor)	Strategia didactică	Timp
1. Introducere	Cu ajutorul unui mic cloppoţel, profesorul adună copii în mijlocul sălii de religie într-un cerc de scaune. Fiecare copil poate da în linişte clopoţelul mai departe, în cerc.	Exerciţiu meditativ	7
2. Prezentare	Profesorul povesteşte copiilor cu ajutorul unor poze întâmplarea Naşterii lui Isus, după Evanghelia lui Luca. La sfârşitul povestirii, copii învaţă un cântec.	Povestire Cânt religios	13
3. Adâncire	Copii primesc câte o figură sau un fir de pai. Cu acestea, ei formează ieslea. În acest timp ei cântă. În jurul ieslei, ei aşează apoi lumânări.	Serbare catehetică	12
4. Exprimare	Fiecare copil primeşte o foaie cu o iesle. Copii colorează ieslea. Profesorul împarte copiilor textul Evangheliei din Ajunul Crăciunului, petru părinţii lor.	Desen	13

Împărtăşiţi cu alţi curioşi!