Mesajul moral-creştin al lecţiei

Dumnezeu nu se dezice de oameni

Reflecţii teologice

Dumnezeu spune: Aceasta este semnul legământului meu. Dumnezeu face referire la povestirea lui Noe şi a potopului. Povestirea biblică nu iasă din tiparele legendelor despre catastrofele naturale, care s-au abătut peste toate părţile globului. Anumite paralele întâlnim în scrierile Orientului Mijlociu şi Îndepărtat, în special fie amintită Epopeea lui Ghilghameş. Punct comun al acestor povestiri este salvarea unui om sau a unei perechi de oameni dintr-un potop. Dar povestirea biblică este singulară prin legământul încheiat de Dumnezeu cu Noe. În Biblie se întretaie foarte ingenios idei provenind din două izvoare: cel iahvistic şi cel din tradiţia Preoţilor. În Prolog (Gen 6,5-8) este explicată judecata lui Dumnezeu cu decăderea continuă a omului, cu gândurile şi pornirile lui împotriva naturii şi vieţii. Epilogul (Gen 8,21-22) dovedeşte dorinţa şi puterea de iertare a lui Dumnezeu. Dumnezeu are răbdare. El lasă omului mediul său natural de viaţă – cu tot cu pornirea omului spre păcat. Căci omul trebuie să recunoască că Dumnezeu a creat lumea şi viaţa. Dumnezeu îşi ţine promisiunea şi nu opreşte natura din mersul ei firesc: însămânţare şi recoltă, ger şi căldură, iarnă şi vară, zi şi noapte. Dumnezeu binecuvântează înnoirea vieţii oamenilor. El nu se dezice de oameni şi le dă noi şanse, el le lasă responsabilităţile şi răspunderea peste natură. Dumnezeu promite, încheie un nou legământ, în care îşi mărturiseşte încrederea în oameni. Spre deosebire de alte legăminte – cel cu Abraham sau cel de pe Sinai cu Moise – omul nu se angajează. Angajamentul vine este doar din partea lui Dumnezeu. El a fost nevoit să cureţe, să spele lumea de păcat. Dar el nu strică ordinea. Ca simbol al ordinii naturii şi al legământului, Noe are ocazia să vadă la sfârşitul potopului un curcubeu. Curcubeul face legătura dintre vechiul şi noul mers al vieţii. El este noua lumină, care arată tuturor oamenilor şi vieţuitoarelor calea cea dreaptă.

Reflecţii de pedagogie religioasă

Ca continuare a tematicii din ora trecută, copii află o nouă dovadă a iubirii lui Dumnezeu faţă de creaţia sa. Oricăt de trufaş şi păcatos se arată omul, Dumnezeu este deschis unui nou început. El are puterea de a pedepsi, dar şi mai mare e puterea sa de iertare. Un simbol al iubirii lui Dumnezeu poate fi curcubeul. El leagă trecutul cu prezentul, el este semnul liniştii de după furtună, el face legătura dintre cer şi pământ, el este mărturia legământului lui Dumnezeu cu Noe. Dumnezeu i-a acordat lui Noe şi urmaşilor lui un viitor şi o speranţă. Nu distrugerea şi chaosul îi va petrece, ci binecuvântarea Domnului. Dumnezeu preia iniţiativa. El pune viaţa noastră sub semnul celor şapte inele ale luminii. Chiar dacă uneori apa ne stă până la gât, Dumnezeu vrea, ca noi să trăim viaţa noastră sub semnul legământului cu Dumnezeu – sub curcubeu. Copii au la îndemână o apariţie foarte frecventă şi cunoscută din natură. Aceasta îi ajută să înţeleagă mai bine mesajul povestirii biblice despre Noe şi potop.

Reflecţii metodice

Prin citire, copii află o altă povestire din Biblie.

Prin discuţia copii-profesor, copii pot recunoaşte importanţa simbolurile din text.

Prin meditaţie, copii sunt îndemnaţi să îşi imagineze cum s-a a fost pe timpul potopului.

Prin punerea pe hârtie a gândurilor lor despre potop, copii desluşesc mesajul lui Dumnezeu pentru toţi oamenii.

Obiective formativ-educative

Copii să asculte şi să înţeleagă textul biblic despre Noe şi potop.

Copii să poată descrie simbolurile naturii întâlnite în text şi meditaţie.

Copii să transcrie trăirile lor dintimpul meditaţiei.

Noe

după ce dumnezeu văzu

aşa spune biblia

că oamenii

au devenit răi şi foarte răi

lui i-a părut rău

că i-a creat

şi el dorea să înceapă din nou

pe pământ

el dorea ca oamenii

să se înece

şi să pornească de la început

el dorea ca oamenii

să dispară

în apele murdare ale propriilor păcate

şi ei cunosc povestea

despre unul care trebuia să fie salvat

împreună cu familia sa

cum i-a venit lui idea

să construiască o arcă

cum a luat din toate animalele

câte o pereche

apoi pe fiii săi şi soţiile lor

s-au înecat toţi

care s-au râs de noe

iar noe a plutit sus

pe apele care pentru toată lumea

au fost mormânt

patruzeci de zile a durat ploaia

care a inundat lumea

şi noe a trimis un corb

să descopere

unde a mai rămas pământ

corbul s-a întors

căci nu avea unde să se aşeze

după zile l-a trimis din nou

atunci nu s-a mai întors

deci apele s-au lăsat

căci corbul mâncător de cadavre

a găsit hrană

şi noe a trimis după zile

un porumbel

acesta s-a întors

căci nu a găsit încă loc

unde să se aşeze

după zile l-a trimis din nou

atunci s-a întors

cu o crenguţă verde în cioc

de măsline

ah s-a gândit noe

sunt din nou măslini pe uscat

în curând putem acosta

în curând vor dispare

apele murdare ale răului

crenguţa de măslin

este un semn

că viaţa continuă

că omul poate trăi

din nou pe pământ

crenguţa verde

a devenit semnul păcii

pe pământ

crenguţa verde este

până în zilele noastre

un semn

că oamenii pot din nou

să se bucure de crenguţe verzi

crenguţa verde în mâna noastră

este fier încins

o înrebare arzătoare

şi anume

noi suntem pregătiţi

să dăruim pace

să facem pace

pământul

este din nou casa noastră

se poate din nou

pune piciorul pe pământ

noi aici

am ajuns la crenguţa verde

doamne îndură-te de noi

să aibe milă de noi

domnul milostiv

să ne cureţe

de apele murdare ale răului

de apele păcatului

a urii

a invidiei

în care ne scăldăm

în care ne înecăm

cu care este împroşcată lumea

şi el ne lasă

să ajungem la crenguţa verde

la crenguţa verde a păcii

la crenguţa verde de măslin

a bunului duh

a sfântului duh

amin (trad. după Wilhelm Willm)

Cursul orei

Etapele lecţiei	Conţinutul lecţiei (Activitatea profesorului / Activitatea elevilor)	Strategia didactică	Timp
1. Introducere	Profesorul şi copii se roagă o rugăciune.	Rugăciune	3
2. Prezentare	Profesorul îi îndeamnă pe copii să îşi amintească ce s-a discutat şi făcut ora trecută (trufia omului şi bunătatea lui Dumnezeu). Copii citesc despre Noe şi potop.	Recapitulare Citire	10
3. Înţelegere	Copii repetă scurt ce s-a citit. Ei încearcă să dezlege conţinutul textului. Profesorul le povesteşte despre text. „Povestea potopului ne spune, că răutatea oamenilor poate duce la distrugerea lumii, dar şi că Dumnezeu îi salvează, pe cei care se încred în el şi el le dăruieşte un legământ, împotriva rea-voinţei şi păcătoşeniei lor.” „Noe a devenit întruchiparea speranţei şi a încrederii în Dumnezeu – el a avut voie să trăiască salvarea sa şi să vadă apariţia curcubeului împreună cu întreaga sa familie.” „Curcubeul este simbolul legământului: Dumnezeu promite că prin acest semn el nu va uita de legământul lui cu tot ce are viaţă pe lume.” „Dumnezeu promite, că atâta timp, cât va exista lumea, va fi însămânţare şi recoltă, ger şi căldură, iarnă şi vară, zi şi noapte.”	Discuţie copii-profesor	10
4. Aprofundare	Profesorul invită copii să închidă ochii. El pune un fond muzical. Profesorul citeşte cu glas tare, clar şi limpede un text după W. Willms. Copii sunt liniştiţi, ei îşi imaginează cele auzite.	Meditaţie	10
5. Exprimare	Copii îşi iau caietele. Ei scriu ce au văzut, ce şi-au închipuit, ce imagini s-au perindat în mintea lor.	Activitate a copiilor	17

Împărtăşiţi cu alţi curioşi!