Recomand în continuare un drum al crucii pentru tineri, tema şi interpretările sunt mai vechi însă totuşi întotdeauna de actualitate. Conceptul iniţial cuprindea cântece internaţionale preluate de la comunitatea din Taize, acestea se pot înlocui cu propuneri de pe site-ul web Pastoratie.ro. Desigur că se pot alege şi alte cântece cunoscute grupului de tineri participant. Important este însă ca tinerii să se implice activ, ca lectori sau ca prezentatori ai staţiunilor. Pasajele biblice sunt preluate de pe site-ul Profamilia.ro.
crucea
crucea grijilor zilnice
crucea bolii care nu se vindecă
crucea singurătăţii de nepătruns
crucea speranţelor neimplinite
crucea amintirilor neşterse
crucea fricei zilnice
crucea mântuirii
drumul
drumul care duce la ţel
drumul care duce la nebunie
drumul care duce la libertate
drumul care duce la strâmtoare
drumul care duce la lumină
drumul care duce în noapte
drumul care nu are mci o ieşire
Introducere
Dacă vorbim despre drumul crucii ne gândim de regulă la calea patimilor lui Isus Cristos, pe care a trebuit să o urmeze în Vinerea Mare. Privirea noastră se îndreaptă numai spre trecut.
Astăzi sunteţi invitaţi la drumul crucii pentru tineret pentru ca să aruncăm o privire împreună la situaţia vieţii de astăzi, la problemele care ne ocupă, ne apasă, dar şi la problemele cu importanţă pentru alţi din întreaga lume. Aşa putem arăta că calea patimilor lui Isus Cristos se petrece zi de zi din nou.
Totodată recunoaştem că viaţa noastră nu o avem în mâinile noastre, ci ea stă în mila lui Dumnezeu. La fel ca şi păcătosul care a fost răstignit pe lângă Isus putem spune şi noi: „Isuse, când ajungi în împărăţia lui Dunmezeu gândeşte-te la noi.”
Cântec (Stay with me, remain here with me)
I. Arestarea
Text biblic
9 Stau la pământ şi tac bătrânii fiicei Sionului; pe capul lor şi-au pus ţărână şi s-au încins cu sac; la pământ îşi pleacă fecioarele Ierusalimului capetele lor.
10 Ochii mei se sfârşesc de plâns, lăuntrul meu arde ca văpaia, măruntaiele mele fierb şi fierea mi se varsă pe pământ din pricina zdrobirii fiicei neamului meu, când copiii şi pruncii stau sleiţi de putere în pieţele cetăţii,
11 Zicând mamei lor: “Unde este pâine, unde este vin?” Ei cad sleiţi de putere ca doborâţi de sabie pe pieţele cetăţii şi îşi dau sufletul la sânul maicii lor.
12 Cu cine te voi asemăna, cu cine aş putea să te pun alături, o, fiică a Ierusalimului! Cu cine te-aş pune faţă în faţă, ca să te pot mângâia, o, fecioară, fiică a Sionului? Căci neţărmurită ca marea este năruirea ta! Cine ar putea să te tămăduiască?
(Plângerile lui Ieremia 2,9-12)
Un moment de linişte
Interpretare – Actualizare
După cucerirea oraşului Ierusalim şi deportarea majorităţii locuitorilor de către babilonieni, poporul lui Israel şi-a îndreptat plângerile către Dumnezeu. Fiecare israelit s-a simţit departe de sfântul oraş Ierusalim, parcă au fost condamnaţi la moarte. Ei nu ştiau cum să trăiască în continuare fără ceea ce le-a fost atât de important şi drag. Toate posibilităţile de a se dezvolta le-au fost luate. Ei nu mai puteau decât să aştepte ceea ce alţii făceau pentru ei atât de neajutoraţi au fost. Astfel de experienţe cunoaştem şi noi. În generaţiile părinţilor şi a bunicilor noştri mulţi oameni au fost rupţi din felul lor de a trăi.
II. Isus îşi poartă crucea
Muzică meditativă
III. Isus cade întâia oară
Text Biblic
1 Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele.
2 Dumnezeul meu, striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi nu Te vei gândi la mine.
6 Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului.
7 Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
(Psalmul 21,1-2.6-7)
Un moment de linişte
Interpretare – Actualizare
Deseori oamenii trăiesc situaţii în care intră în disperare, ca de ex. probleme personale ca tragedii de familie, şomajul sau o boală foarte grea, deci întâmplări neaşteptate care pot să scoată oamenii din ritmul lor zilnic de viaţă. Depresiunea şi frica sunt urmări logice. Pentru mulţi durerea personală este atât de mare încât numai au nici un curaj în viaţă şi se delasă total. Letargia şi indiferenţa stabilesc de acum viaţa. Alţii încearcă prin droguri să uite pentru moment de probleme, dar nu observă că prin aceasta totul se înrăutăteşte. Delăsarea de sine care reiese cel mai tare prin sinucidere este deseori finalul unui drum în disperare.
Cântec (Doamne miluieşte)
IV. Isus şi Maria
Cântec (Spiritus Jesu Christi, Spiritus caritatis, confirmet cortuum)
V. Simon din Cirene
Text biblic
1 Iar noi, cei tari, suntem datori să purtăm slăbiciunile celor slabi şi să nu ne complacem în noi înşine.
2 Fiecare dintre noi să se facă plăcut aproapelui său în ceea ce este bine spre edificare,
3 căci nici Cristos nu s-a complăcut în sine.
(Epistola către Romani 15,1-3a)
Un moment de linişte
Interpretare – Actualizare
Sunt situaţii în viaţa noastră în care suntem neajutoraţi. Viaţa noastră a intrat într-o stradă fără ieşire, ca şi un sac fără fund. Problemele pe care le-am preluat ne apasă foarte tare. Totuşi, chiar şi în astfel de situaţii observăm că ne este ajutat neaşteptat.
Întâlnim oameni care sunt în stare să ne ajute, care ne arată un drum cum să reuşim cu problemele noastre.
Şi tot aşa putem ajunge noi la rândul nostru un ajutor pentru alţi oameni. Nu trebuie să facem lucruri mari, deseori ajung lucrurile mici iar o privire prietenoasă, o scurtă întrebare sau discuţie sunt pentru ceilalţi un motiv de speranţă.
VI. Veronica
Muzică meditativă
VII. Isus cade a doua oară
Cântec (Misericordias Domini in aeternum cantabo)
VIII. Femeile din Jerusalim
Text biblic
37 Şi iată, era în cetate o femeie păcătoasă. Aflând că el era în casa fariseului, a adus un vas din alabastru plin cu miresme.
38 Plângând, stătea în spate, la picioarele lui. A început să-i ude picioarele cu lacrimi, le ştergea cu părul capului ei, îi săruta picioarele şi le ungea cu miresme.
39 Văzând aceasta, fariseul care îl chemase îşi spunea în sine: “Dacă acesta ar fi fost profet, ar fi ştiut cine şi ce fel de femeie este aceasta care îl atinge, căci este o păcătoasă”.
(Evanghelia după Luca 7,37-39)
Un moment de linişte
Interpretare – Actualizare
Foarte bine ştie farizeul acesta că femeia este o păcătoasă. Poate a făcut o dată ceva ce nu a contravenit unor reguli. Poate a fost numai o neînţelegere.
Totuşi acum ştiu toţi că este o păcătoasă. Pentru toate timpurile ei ştiu asta. Femeia poate face ce vrea căci toţi o privesc ca o păcătoasă. Fiindcă este o femeie în ochii bărbaţilor este o păcătoasă.
La câte femei se întrerup visele vieţii pentru că bărbaţii par a ştii prea bine ce trebuie să facă o femeie. O femeie trebuie să asculte şi să servească şi dacă nu face aceasta o să simtă lucrul acesta. În zilele noastre situaţia s-a schimbat, însă nu cu mult. Femeile au multe meserii care până acum numai bărbaţii le-au exercitat. Din păcate bărbaţii deseori îşi impun cu brutalitate voinţele. Câte lacrimi ascunse plâng femeile după visele lor zdruncinate. Câte femei nu mai au curajul să viseze fiindcă ele cred că nu au acest drept. Isus a înţeles visele femeilor. El nu a vrut să le îngrădească, să le îndrepte sau să le folosească. El a mers înaintea lor calea patimilor fiindcă ideile sale despre viaţă au fost schimbate, maltrate si rupte.
IX. Isus cade a treia oară
Muzică meditativă
X. Isus e dezbrăcat de haineie sale
Text biblic
3 Dar după un timp, Cain a adus jertfă lui Dumnezeu din roadele pământului.
4 Şi a adus şi Abel din cele întâi-născute ale oilor sale şi din grăsimea lor. Şi a căutat Domnul spre Abel şi spre darurile lui,
5 Iar spre Cain şi spre darurile lui n-a căutat. Şi s-a întristat Cain tare şi faţa lui era posomorâtă.
8 După aceea Cain a zis către Abel, fratele său: “Să ieşim la câmp!” Iar când erau ei în câmpie, Cain s-a aruncat asupra lui Abel, fratele său, şi l-a omorât.
9 Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: “Unde este Abel, fratele tău?” Iar el a răspuns: “Nu ştiu! Au doară eu sunt păzitorul fratelui meu?”
(Facerea 4,3-5.8-9)
Un moment de linişte
Interpretare – Actualizare
Cearta şi neliniştea sunt prezente zi de zi în lume, numai prin războaie, dictatură, prin asuprire brutală ci din păcate chiar în întâlnirile zilnice dintre oameni. Deseori sunt numai cuvinte care fac răni adânci.
Şi noi suntem afectaţi de aceste lucruri. Ori suntem noi jigniţi sau răniţi ori facem noi neliniştea.
Deseori gândirea noastră este acoperită de principiul “cum îmi faci tu mie, aşa îţi fac şi eu ţie”. Deci reacţionăm la jigniri cu acelaşi mijloc.
La fel ca şi Kain ne întrebăm deseori “Sunt paznicul fratelui meu?” Vrem să fim liberi şi independenţi dar nu observaăm că noi oamenii suntem o comunitate şi că numai împreună putem înainta spre viaţa deplină.
XI. Răstignirea
Cântec (Jesus, remember me, when you come into your kingdom)
XII. Isus moare pe Cruce
Text biblic
11 Moise a ieşit la fiii lui Israel, fraţii săi, şi a văzut muncile lor cele grele. Cu prilejul acesta a văzut el pe un egiptean că bătea pe un evreu dintre fiii lui Israel, fraţii săi;
12 Şi căutând încoace şi încolo şi nevăzând pe nimeni, el a ucis pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.
15 Iar dacă a aflat Faraon de fapta aceasta, el a voit să ucidă pe Moise. Moise însă a fugit de la faţa lui Faraon şi s-a dus în ţara Madian; şi sosind în tara Madian, s-a oprit la o fântână.
1 Moise păştea oile lui Ietro, preotul din Madian, socrul său. Şi depărtându-se odată cu turma în pustie, a ajuns până la muntele lui Dumnezeu, la Horeb;
2 Iar acolo i S-a arătat îngerul Domnului într-o pară de foc, ce ieşea dintr-un rug; şi a văzut că rugul ardea, dar nu se mistuia.
(Ieşirea 2,11.12.15; 3,1-2)
Un moment de linişte
Interpretare – Actualizare
Există momente în viaţă în care ne simţim de parcă am fi murit deja de mult. Când legături importante se desfac sau când un necaz ne răpeşte toate idealurile, tot ce ne-am propus să înfăptuim în această viaţă, atunci s-ar putea întâmpla să nu mai înţelegem pentru ce ne mai bate inima, când
totul, tot ce pentru noi a însemnat viaţă s-a stins. Exact aşa i-a mers şi lui Moise. După ce în furia sa l-a bătut şi ucis pe un egiptean s-a terminat cu viaţa lui la curtea faraonului, cu singurul mod de viaţă pe care l-a cunoscut. Şi poporului său mai mult necaz i-a adus decât ajutor. În loc să-şi sprijine compatrioţii a fost numai un fugar în deşert. Inima lui a fost tot aşa de rănită şi plină de căinţă în urma prostiei sale ca şi rugul care ardea. Şi totuşi chiar lipsa puterii acesteia de alinare a aprins acest foc în sufletul lui.
Şi moartea lui Isus pe cruce n-a însemnat numai moartea trupului său, ci ar fi trebuit să însemne totodată şi sfârşitul programului său. Cum să mai creadă cineva la unica sa legătura cu Dumnezeu după un asemerea sfârşit. Cei care au fost de faţă la crucificare încă se aşteptau ca Dumnezeu să-l sa1veze, dar el l-a lăsat pe fiul său să urmeze drumul omului până la ultimul sfârşit. Cu ultimul suflu al lui Isus s-a stins şi ultima flacără de speranţă a ucenicilor săi, că el ar fi cel pe care l-au aşteptat.
Oamenii, deci implicit şi noi, cred repede, că speranţa nu ar mai exista, dacă noi nu vom mai fi in stare s-o recunoaştem.
XIII. Isus este luat jos de pe cruce
Muzică meditativă
XIV. Un mormânt nou
Text biblic
6 Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate şi în umbra morţii.
7 Asupra mea s-a întărâtat mânia Ta şi toate valurile Tale le-ai adus spre mine.
8 Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine, ajuns-am urâciune lor.
11 Oare, morţilor vei face minuni? Sau cei morii se vor scula şi Te vor lăuda pe Tine?
12 Oare, va spune cineva în mormânt mila Ta şi adevărul Tău în locul pierzării?
13 Oare, se vor cunoaşte întru întuneric minunile Tale şi dreptatea Ta în pământ uitat?
(Psalmul 88,6-8.11-13)
Un moment de linişte
Interpretare – Actualizare
Întrebări peste întrebări, pe care psalmistul cu mii de ani în urmă nu şi le-a putut şi nu le-a vrut reţine, cu toată evlavia sa faţă de Dumnezeu.
Este asta totul, la ce ne putem aştepta, viaţa omului cu toată suferinţa şi nenorocirea sa, cu toată vinovăţia sa şi cu toate ratările sale? Doar atât? Este acesta sensul tuturor ideilor şi tuturor încercărilor, tuturor luptelor, victoriilor şi înfrângerilor, să devenim în cel mai bun caz îngrăşamânt pentru un strat de flori? La urma urmelor ne învârtim în roata biologică între a deveni şi a trece. Unii se mulţumesc cu atât. Dar oare pentru atât au năvălit gândurile noastre infinitul, ca la sfârşit să hrănim un fir de iarbă? Poate această vedere să reducă la linişte chinuitoarea întrebare “De ce”? Putem trece cu acestea de ordinea zilei? Pentru că şi noi trebuie sa rămânem raţionali, pentru că viaţa merge totuşi înainte, pentru că nu ne stă în puteri să punem atâtea întrebări.
Nu putem schimba destinul, atât pe al nostru cât şi pe al altuia, dar ne putem abţine a ne da multumiţi cu lucruri cu care nu ne putem mulţumi.
Putem întotdeauna ridica lui Dumnezeu şi lumii întregi necesara întrebare: “De ce?”, cu încrederea că Dumnezeu nu va putea la urma urmelor să lase această întrebare fără răspuns.
Cântec (Doamne milueşte)
Încheiere
Isus este mort şi este pus în mormânt. Totul pare pierdut. Totuşi nu avem voie să ne oprim aici. Chiar dacă în viaţa noastră ne regăsim în situaţii care se aseamănă cu atmosfera disperării din Vinerea Mare trebuie să rămânem cu speranţa. Apostolul Pavel ne vorbeşte într-una din scrisorile sale despre sperantă şi ne somează să nu cădem în letargie chiar dacă suntem fără speranţă, ci să punem viaţa noastră în slujba speranţei spre mai bine.
De aceea vrem să punem viaţa noastră şi viaţa întregii omeniri cu încredere în mâna lui Dumnezeu. Aşa cum Dumnezeu l-a înviat pe Isus a treia zi avem voie să trăim şi noi cu speranţa la învierea noastră.
Tatăl nostru
Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta, facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.
Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi şi nu ne duce pe noi în ispită ci ne mântuieşte de cel rău.
Căci a ta este împărăţia şi puterea şi mărirea în veci.
Cântec (Crucem tuam adoramus Domine, resurrectionem tuam laudamus Domine. Laudamus et glorificamus. Resurrectionem tuam laudamus Domine. Crucem tu)
Observaţie: Materialul este pus la dispoziţie la meniul Download.
Notă: Specific faptul că interpretările – actualizările nu îmi aparţin. Ele sunt traduceri din limba germană, eu doar le-am prelucrat în acest stil după ce am dat de ele într-o cărţulie mai veche, despre care nici nu mai ştiam că o am. Dacă cineva recunoaşte cui îi aparţine textul original să mă contacteze cât mai repede posibil. Eu voi îndepărta în mod nemijlocit textul şi după caz voi lua legătura cu autorul spre a-i cere acordul publicării. Desigur că acesta trebuie să aducă o probă clară în acest sens, căci nu voi lua în seamă orice semnalare.
