ReliJoc Jocuri şi ore de religie

Iubiti-l pe Isus
Iubiţi-l pe Isus, Mântuitorul nostru
Suferinţele sale n-au fost în zadar, nu?
El, El a coborât printre noi
Noi, cei atât de murdari de păcat.
Era iubirea, prietenia, frăţia,
Umilinţa celui ce iartă cu inima deschisă,
Sufletul curat şi pur ca nufărul de nea,
Încrederea cea atât de puternică ca stânca,
Mângâierea clipelor încătuşate de durere.
El s-a aruncat în mările urii
Şi a scos perle de iubire.
EI a coborât în întuneric
Şi a adus de acolo Lumina!
Iubiţi-l pe Isus, Mântuitorul nostru!
Căci nu va mai fi moarte, nici rău
Eliberaţi pe veci prin Învierea Sa.
O viaţă adevărată va fi cu El
Împreuna toţi, nici unul uitat
Doar atât e de îndeajuns:
Iubiţi-l pe Isus!
(Andrei Maxim)

Cristos a înviat!

Notă: Sper să fie în sinea autorului reproducerea acestor gânduri. Textul l-am preluat dintr-o mai veche foaie parohială.

Dar îngerul a luat cuvântul şi a zis femeilor: Nu vă temeţi; căci ştiu că voi căutaţi pe Isus, care a fost răstignit. Nu este aici; a înviat, după cum zisese. (Mt 28, 5-6)

Isus nu a explicat crucea, ci a dus-o. (Episcop Georg Moser)
Cine cunoaşte Sărbătoarea Paştelui nu poate dispera. (Dietrich Bonhoeffer)
Isus – Unul a venit şi a arătat pentru o fracţiune de istorie ce poate fi un om. (Martin Gutl)
Ai luat crucea ta pe spate, ţi se vor deschide ochii şi pentru crucile pe care le au şi ceilalţi de dus. Vei fi pus în situaţia aceea de a le arăta drumuri spre bucurie şi pace. (Henri J. M. Nouwen)
O lume fără bucurie şi iubire este o lume fără valori. (Bertrand Russel)
Cea mai mare revoluţie a istoriei lumii va începe atunci când creştinii îşi vor lua credinţa în serios şi vor trăi după ea. (Mahatma Gandhi)
A dărui înseamna a da altuia ceea ce ar dori să pastreze fiecare pentru el. (Selma Lagerlöf)
Nu mergi doar pe drumuri netede; mergi pe drumuri, pe care nu le-a străbătut incă nimeni, pentru ca să laşi urme şi nu numai praf. (Antoine de Saint-Exupery)
Mulţi au destul din ce să trăiască, dar nu ştiu pentru ce sa trăiască. (după Victor E. Frankl)
Dacă Dumnezeu a apărut cândva pe Pământ, aceasta s-a întâmplat în persoana lui Christos. (J. W. Goethe)
Dacă cândva un om a fost Dumnezeu, sau Dumnezeu om, Isus a fost amândoi. (Lord Byron)
Proba vieţii lui Christos a fost învierea Sa. (William Lyon Phelps)
În ulcioarele noastre de mir am dus la mormântul Tău, ce s-a stins în noi. Curajul nostru de viaţă era frânt, iubirea noastră derutată de cei ce te-au ucis, speranţa noastră dezamăgită. Vestea învierii Tale ne-a umplut din nou din plin ulcioarele. Comorile noastre nu s-au golit atunci când le-am dat mai departe fraţilor şi surorilor noastre: „Noi trăim, iubim, sperăm – căci El a înviat.” (dupa Rita
Selbstein)

În această noapte sărbătorim Învierea Domnului. Celebrarea are şase părţi:

1. Liturgia Cuvântului
1.1. Preotul şi asistenţa vor ieşi în tăcere la mormânt, unde vor îngenunchea câteva clipe în tăcere. Apoi se vor întoarce la scaune.
1.2. Preotul va face introducerea şi se vor citi lecturile.

2. Celebrarea Luminii
2.1. Preotul va îndemna credincioşii să iasă afară. După credincioşi va porni şi asistenţa: turiferul, ceilalţi ministranţi în ordine crescătoare a înălţimii, purtătorul lumânării pascale, preotul.
2.2. Ajunşi la locul focului, ministranţii vor încercui focul. Preotul binecuvântează focul şi aprinde lumânarea pascală. Turiferul pune jar în cădelniţă.
2.3. Se porneşte intrarea în biserică: preotul, turiferul, ceilalţi ministranţi în ordine crescătoare a înălţimii. Toţi vor merge fără să îngenuncheze la scaune. Când preotul va striga a doua oară „Lumina lui Cristos” doi asistenţi vor aprinde lumânarea lor de la lumânarea pascală şi vor merge în biserică la fiecare capăt de bancă pentru a aprinde lumânările credincioşilor. Sacristanul va aprinde toate luminile în biserică. Preotul va aşeza lumânarea pascală la locul ei şi va tămâia, apoi va cânta imnul.
2.4. Preotul va intona „Gloria” iar doi ministranţi vor suna din clopoţele cât timp se cântă Gloria.

3. Liturgia Cuvântului de vestire a Învierii
3.1. Se va citi o lectură din Noul Testament. Se va cânta „Aleluia” şi toţi se vor ridica în picioare.
3.2. În timp ce se cântă Aleluia turiferul va aduce cădelniţa şi tămâia preotului.
3.3. Odată cu el doi ministranţi vor aduce două lumânări şi vor sta la dreapta şi la stânga preotului.
3.4. După ce va fi citită Evanghelia turiferul şi purtătorii de lumânări vor merge în sacristie. Preotul va predica.

4. Binecuvântarea apei de botez
4.1. Cei doi asistenţi, un ministrant cu cana pentru apă, un altul cu căldăruşa şi aspersorul, şi purtătorul cu lumânarea pascală vor însoţi preotul la fântâna de botez.
4.2. Acolo preotul va începe litania tuturor sfinţilor, apoi va binecuvânta apa de botez.
4.3. După binecuvântare preotul va pune apă în căldăruşă şi se vor întoarce în faţa altarului de jertfă, unde va avea loc reînnoirea promisiunilor de la botez şi mărturisirea credinţei.
4.4. După mărturisirea credinţei preotul va merge să stropeasca cu apă poporul, iar ministrantul cu cana va duce apă în aghiazmatare.

5. Liturgia Euharistică
5.1. Această parte se va oficia în mod obişnuit.
5.2. Doi ministranţi vor merge cu talgerul. Asistenţii vor pregăti altarul. Turiferul va aduce cădelniţa la preot.
5.3. Turiferul va tămâia în timpul prefacerii pâinii şi vinului.
5.4. Cei doi ministranţi vor folosi clopoţelele.

6. Procesiunea
6.1. După Sfânta Împărtăşanie urmează procesiunea: preotul va expune Sfântul Sacrament pe altar. Turiferul va aduce cădelniţa şi preotul va tămâia Sf. Euharistie. Asistentul va aduce velumul-umeral. Apoi:
- cruciferul va lua crucea;
- patru ministranţi vor lua felinarele şi vor merge lângă baldachin;
- purtătorul cu lumânarea pascală va merge la dreapta crucii;
- purtătorul statuii Cristos Înviat va merge la stânga crucii;
- ministranţii cu clopoţeii când se iese din biserică vor suna tot drumul;
- doi tineri vor duce steagurile;
- urmează copii;
- după copii va merge corul;
- turiferul şi însoţitorul vor merge în faţa baldachinului;
- preotul va intra sub baldachin;
- ceilalţi credincioşi vor merge după baldachin;
- doi ministranţi vor sta la uşa bisericii cu lumânările aprinse şi vor da lumină credincioşilor care ies la procesiune. La întoarcere cei doi vor sta la uşă şi vor spune credincioşilor să stingă lumânările când vor reintra în biserică.
6.2. Ajunşi în biserică fiecare va pune obiectele la locul lor.
6.3. Preotul va tămâia Sf. Euharistie. Urmează binecuvântarea.

Notă: Materialul de mai sus nu este conceput de către mine. Eu doar l-am preluat şi prelucrat în acest stil după ce am dat de el între altele mai vechi, despre care nici nu mai ştiam că le am, încă de pe vremea când activam ca catehet într-o parohie romano-catolică. Parohul de la vremea respectivă a folosit acest text ca parte a unui „Manual pentru ministranţi” într-un curs cu ministranţii parohiei. Din păcate nu am păstrat contactul cu el, însă sunt sigur de îngăduinţa sa pentru publicarea acestui material, căci materialul este foarte bine structurat şi ar fi păcat ca el să nu ajungă la dispoziţia unui public cât mai larg şi interesat. (Pentru toate eventualităţile, eu pot fi oricând contactat pentru a îndepărta în mod nemijlocit textul.)

În Vinerea Mare celebrăm Patima Domnului nostru Isus Cristos. Celebrarea are patru părţi.

1. Liturgia Cuvântului
1.1. Asistenţa va ieşi în tăcere din sacristie până la altarul lateral unde se află Sfântul Sacrament şi va face o scurtă adoraţie în genunchi. Nu se vor duce nici lumânări, nici cădelniţă.
1.2. Asistenţa va merge la sedilia şi va avea loc în mod normal liturgia cuvântului. Centrul ei este citirea Patimii Domnului după Sfântul Evanghelist Ioan.

2. Rugăciunea Universală
2.1. După omilie va avea loc rugăciunea universală. Când diaconul sau cantorul va spune respectiv cânta „Să ne plecăm genunchii” întreaga asistenţă va îngenunchia, iar la cuvintele „Ridicaţi-vă” se va ridica în picioare. Aceasta se va repeta de zece ori în timpul celor zece rugăciuni.

3. Adorarea Sfintei Cruci
3.1. După terminarea rugăciunii universale, asistentul va aduce crucea învelită însoţit fiind de doi ministranţi cu lumânări.
3.2. În faţa altarului de jertfă preotul va lua crucea şi dezvelind-o va cânta de trei ori: „Iată lemnul Crucii, de care a atârnat mântuirea lumii!” Cei doi ministranţi cu lumânările vor sta de-a dreapta şi de-a stânga preotului.
3.3. Apoi preotul, asistenţa şi credincioşii vor adora pe rând crucea ţinută de asistenţi. În tot acest timp purtătorii de lumânări vor sta la dreapta şi stânga crucii.
3.4. La terminarea adorării Sfintei cruci asistentul principat însoţit de purtătorii de lumânări vor duce crucea la Sfântul mormânt. La întoarcere lumânările vor fi aşezate pe altarul de jertfă.

4. Sfânta Împărtăşanie
4.1. În timp ce crucea va fi dusă la mormânt asistentul va aduce pe altar corporalul, ciboriul gol şi cheia de la tabernacol.
4.2. Cei doi asistenţi vor însoţi preotul la altarul lateral de unde va fi adus Sfântul Sacrament. Urmează rugăciunea Tatăl nostru şi Împărtăşania.
4.3. După Sfânta Împărtăşanie asistenţii vor însoţi din nou preotul la altarul lateral. După rugăciunea de binecuvântare asistenţa se retrage în tăcere în sacristie.

Notă: Materialul de mai sus nu este conceput de către mine. Eu doar l-am preluat şi prelucrat în acest stil după ce am dat de el între altele mai vechi, despre care nici nu mai ştiam că le am, încă de pe vremea când activam ca catehet într-o parohie romano-catolică. Parohul de la vremea respectivă a folosit acest text ca parte a unui „Manual pentru ministranţi” într-un curs cu ministranţii parohiei. Din păcate nu am păstrat contactul cu el, însă sunt sigur de îngăduinţa sa pentru publicarea acestui material, căci materialul este foarte bine structurat şi ar fi păcat ca el să nu ajungă la dispoziţia unui public cât mai larg şi interesat. (Pentru toate eventualităţile, eu pot fi oricând contactat pentru a îndepărta în mod nemijlocit textul.)

La Sfânta Liturghie din această seară comemorăm Cina cea de Taină a Domnului.
Ea are patru părţi.

1. Liturgia Cuvântului
1.1. Liturgia Cuvântului decurge în mod normal. Intrarea asistenţei se face în mod simplu. Va avea loc tămâierea altarului şi a Evangheliei.
1.2. Caracteristica liturgiei introductive este „Gloria”. În timp ce se cântă imnul de mărire se vor trage clopotele şi vor suna toate clopoţelele din biserică.

2. Spălarea picioarelor
2.1. Atunci când se celebează spălarea picioarelor, după omilie doi ministranţi vor aduce ligheanul şi cana cu apă, respectiv prosopul, şi vor merge alături de preot la fiecare dintre cei cărora le vor fi spălate picioarele.
2.2. Asistenţii vor ajuta pe preot să dezbrace planetara şi să-şi lege şortul. De asemenea îl vor ajuta pe preot la terminarea spălării picioarelor să se îmbrace din nou cu planetara.
2.3. După ceremonia spălării picioarelor are loc Rugăciunea Universală. La această Liturghie nu se spune Crezul.

3. Liturgia Eucharistică
3.1. La oferirea darurilor, dacă este cazul, va avea loc procesiunea cu darurile pentru cei săraci. Doi ministranţi vor conduce procesiunea credincioşilor care vor aduce în faţa altarului coşurile cu darurile depuse pentru ajutorarea săracilor.
3.2 După oferirea darurilor va avea loc tămâierea lor. Turiferul va tămâia Preasfântul Sacrament în timpul consacrării. Nu vor fi folosite clopotelele, ci toaca.

4. Mutarea Preasfântului Sacrament şi dezvelirea altarelor
4.1. La sfârşitul rugăciunii de după Împărtăşanie turiferul va aduce cădelniţa pentru tămâierea Preasfântului Sacrament. Va porni procesiunea spre altarul lateral. În faţă va merge turiferul, după el cei doi purtători de lumânări, apoi asistenţa şi preotul cu Sfânta Euharistie. Nu se va suna clopoţelul dar se va folosi toaca.
4.2. După tămâierea şi depunerea Sfântului Sacrament asistenţa se va întoarce în tăcere în sacristie.
4.3. Preotul se va dezbrăca de planetară, apoi însoţit de ministranţi va merge să dezvelească altarele. Ministranţii îl vor ajuta să ducă în sacristie toate crucile şi lumânările din biserică, astfel încât altarele să rămână goale.

Notă: Materialul de mai sus nu este conceput de către mine. Eu doar l-am preluat şi prelucrat în acest stil după ce am dat de el între altele mai vechi, despre care nici nu mai ştiam că le am, încă de pe vremea când activam ca catehet într-o parohie romano-catolică. Parohul de la vremea respectivă a folosit acest text ca parte a unui „Manual pentru ministranţi” într-un curs cu ministranţii parohiei. Din păcate nu am păstrat contactul cu el, însă sunt sigur de îngăduinţa sa pentru publicarea acestui material, căci materialul este foarte bine structurat şi ar fi păcat ca el să nu ajungă la dispoziţia unui public cât mai larg şi interesat. (Pentru toate eventualităţile, eu pot fi oricând contactat pentru a îndepărta în mod nemijlocit textul.)